Intr-o vizita pe care a facut-o la un spital de copii pentru a citi si a se juca impreuna cu micii pacienti, Julia Donaldson a vazut pe un panou cateva fotografii: un caine alaturi de diversi copii internati.

E iarna si pentru veverita Veve ziua incepe perfect: a nins toata noaptea. Zapada e numai buna de joaca si sunt atatea de facut! Un om de zapada, de pilda. Dar are Veve tot ce-i trebuie?

O vrajitoare si pisica ei zboara fara grija pe matura. Dar vantul incepe sa bata mai tare, a furtuna, iar vrajitoarea isi pierde palaria, funda, ba chiar si bagheta magica. Noroc cu un catel, o pasare si un broscoi care o ajuta sa le gaseasca.

Mari sau mici, marunti sau puternici, lumea cea minunata care ne inconjoara e a tuturor. „Ce adanca e marea, si pamantul, ce lat” spune micul melc din aceasta poveste. Cum sa stai toata ziua lipit de o stanca oarecare de pe malul marii, cand sunt atatea lucruri de descoperit?

Draga cititorule, stim ca esti mic. Uneori treci prin incercari prea grele pentru faptura ta de copil. „Cand o sa fiu si eu mare si puternic?” te intrebi nerabdator.

Draga cititorule, iti aduci aminte prima carte cu Gruffalo?

Povestea continua si-i vei intalni iar pe soricelul cel istet, pe vulpe, pe bufnita si pe sarpe.

George era urias. Era cel mai flenduros urias din oras. Umbla tot timpul incaltat cu vechile lui sandale maro si purta acelasi camesoi jerpelit.
– Ce bine-ar fi de n-as mai fi cel mai flenduros urias din oras, isi spunea el mereu, abatut.
Dar intr-o zi, George a vazut ca in oras se deschisese o pravalie noua. Era plina de haine faine. Asa ca si-a cumparat…